Pagina letteraria

Attenzione: questa pagina viene costantemente aggiornata con nuovi racconti, aneddoti, poesie in dialetto manduriano di Antonio Pesare .

Vi consigliamo, quindi, di consultare questo sito di tanto in tanto, oppure iscrivetevi gratuitamente alla newsletter, per avere l’avviso direttamente nella vostra e-mail.

Na fiata murìu unu e sci' tuzzou an Paraisu. San Pietru apprìu: "Ce buei?" - tissi. "Sa', jù 'ggia muertu.  Oju trasu". "Eh, uè trasi! No' 'm'a betri prima ce porta la pagella? - tissi San Pietru e ziccou a leggiri - Mesciu!, ma cqua' tici…" "Ba mena - tissi cuddu - iti ci chiuti nu uecchi! Jù mi stou cujetu17 a n'angulu senza tari ncomutu18 a cieddi19!" "Mah, pi 'sta fiata ti fazzu trasiri. Però accortu, cqua' cuddu ca iti e cuddu ca sienti! No' t'h'a sci' mintennu mai a mienzu pi nisciuna ragioni!" "No' ti cuscitari20, lu pinzieri jè lu mia!" Cussì trasìu e si ssittou a n'angulu e ziccou a tnimentiri21 tutti l'animi ca passaunu. A totta 'na fiata ni eddi toi ca cu 'na scala ulìunu trasunu an forza ti 'na porta cu la scala an croci. "Mah" è pinzatu, e uardaa quisti ca cu 'sta matosca ti scala pijaunu la rincorsa e BUM nanti alli stantuli22 ti la porta, e non ci trasìunu. Si ziccou a 'zzari. San Pietru lu eddi e lu bloccou: "No' ti scirrari23: cuddu ca iti e cuddu ca sienti!" "Si'-si' - rispunnìu cuddu cristianu ca ngià sta firvìa - quantu pari ca uardu!" E li to' animi ca scìunu e binìunu cu la scala sempri an croci! Alla fini cuddu pirdìu li lumi, si bicinou e ziccou a gritari: "Ma propia mucculuni siti?! Ca pirce' no' la girati la scala cu pozza trasiri ti la porta?" A 'stu puntu l'animi si rintesara, ngià nervosi ca scìunu: "Nui facimu comu ni tici la capu!" "Allora 'ntr'alli fessi stamu! - tissi cuddu - Cu la scala an croci non ci trasiti né mo' né mai 'ntr'a quedda porta!" "Tu no' ti ni frecari, fatti li ca..i tua, ca nui sapimu cuddu ca facimu!" E cussi' 'na palora tira l'otra ziccara a bula' li mazzati! Arriou San Pietru fucennu, cciaffou cuddu cristianu mienzu sangulintatu24: "T'era tittu ca cqua' intra ognitunu s'h'a fa' li fatti sua, pirce' nc'è lu Patriternu ca eti e prueti". "Sienti Pitri', unu porta ngià tantu ti fecutu pi li cosi storti ca jè sciutu suppurtannu sobbr'alla terra, ci puei puru cqua' a betri li cosi alla mmersa, sa' ce ti ticu?, apri la porta ca custu no' jè postu pi mei! E quantu ccuentri25 Patrunuta tilli cu cancia capu ci oli cu beti ancora ncunu clienti! Lassa cu si sapi a giru comu stonnu li cosi!" E cussì si ccujìu li zannoli26 sua, appriu lu purtoni e si ni scìu27.

 

 

 

Per leggere i precedenti racconti clicca qui.

 

Per tornare al sommario clicca qui



17 cujetu: calmo, tranquillo

18 ncomutu: fastidio

19 cieddi: nessuno

20 cuscitari: preoccupare

21 tinimentiri: guardare fissamente, guatare

22 stantuli: stipiti

23 scirrari: dimenticare

24 sangulinatu: insanguinato

25 ccuentri: incontri

26 zannoli: le propire cose

27 scìu: andò