logosar2k.gif (2259 byte)                                 

Il paese   
Su Nuraxi
Sagre e feste
Una poesia
Links
Chi siamo

home_new.gif (2161 byte)

 

Atongiu baruminesu

 

Torrat s’atongiu stracu

che sordau de sa gherra

unu xelu baxu e fracu

spraxit manus in terra.

 

In conca portat folla

de castangia e arenada

e accorrat in sa lolla

sa linna beni segada.

 

Is angionis a isfida

brinchidant in sa ia

s’est fata giai frida

s’ora de s’Ave Maria.

 

Su gattu indromiscau

sempri crocau in mesu

unu cani abbandonau

guluriat de attesu.

 

Sa vida in custa bidda

non hat a cambiai mai

tra frarìa e cincidda

m’agabu de imbecciai.

Autunno a Barumini

 

Torna L’autunno stanco

come il soldato dalla guerra,

il cielo bianco e fiacco

stende le mani in terra.

 

Gli copron la testa foglie

di castagno e melograno

e accumula nel loggiato

la legna ben tagliata.

 

Gli agnellini in sfida

balzellano nella strada,

ormai si è fatta fredda

l’ora dell’Ave Maria.

 

Il gatto assonnato

si sdraia dappertutto

un cane abbandonato

ulula da lontano.

 

La vita in questo paese

non cambierà mai

e fra cenere e scintille

continuo ad invecchiare.

 

Ettore Sanna - “Froris de bentu” - Print Editore Sassari 1993