Oggi si curri!
di Pasquale Vinciguerra
 
Assai si curri
pi li strati di stu munnu,
picchì?
È tuttu un suspiru affannusu
comu tanti spiritati.
Curriri, curriri, curriri
picchì?
Quali fururi frimenti
ognunu cerca di saliri,
di superari ostacoli
nella sfrinata cursa alla ricchizza
o successu, a gloria.
Inganni, falsità e tradimenti,
disperazioni, ansie…
Senza un’ura di requie
oggi l’omu s’agita e curri.
Curri, curri stupidamenti
verso u funnu da so fini…