San Fili - Letteratura dialettale






La strenna che segue, anticamente, nel periodo delle feste natalizie,veniva cantata per le strade e poi nelle case degli amici o dei notabili del paese, accompagnata dal suono delle zampogne e di altri strumenti improvvisati (sazieri : mortai).

'A Strina
Siti li buon truvati, gran Signori
comu li megli fiesti dintra l'annu
ce su tri fiesti tutti tri maggiori
'u Pasqua, e ru Natale e Capuddannu.
'U Pasqua e ru Natale e Capuddannu
sa beddra rosa chi tieni a ra banna.

Ed io t'aguru tante bone feste
'ppe quantu a Ruma c'hau porte e finestre.
Ed io t'aguru tantu de ricchizza
chi l'uoru lu scupassi 'ppe munnizza.
E tantu mustu ed uogliu
'ppe quantu dici: 'cchiu' ca nu 'ne vuogliu.
Ed io t'aguru tantu migliu e granu
quantu ne fa Gaita e Curiglianu.

E' cumparsa la nive aru Carigliu
chi Diu ti guardi si tui cari figli.
Alluongu, alluongu finu a Santa Chiara
chi Diu ti guardi sa Fata Murgana.
Alluongu , allungu finu a Santu Vitu
chi Diu ti guardi su bellu maritu.

Staiu cantannu supra a 'su scalune
cientumil'anni campa 'ru patrune.
Staiu cantannu supra 'sa spuntunera
cientumil'anni campa 'ra mugliera.
Staiu cantannu a juru de vammace
chi Diu ti manni cuntetizza e pace.
Satiu cantannu a juru d'alivieddru
fammi la sctrina de lu Bumminieddru.
Staiu cantannu senza nuddru ngannu
fammi la sctrina de lu Capuddannu.

Mienzu sa casa ce penne nu gavatune
volimu fa a ........ nu barune.
Mienzu sa casa ce penne na pettinissa
volimu fa a ....... na baronissa.
Mienzu sa casa ce penne na seggia
volimu fa a .......... Masctra 'leggia
E de .......... m'era riscordatu
fuossi patrune de tuttu lu statu.
E de .......... nu bbi dicu nente
fuossi patrune de lu cuntinente.

Sientu nu strusciu 'a scala appenninu:
e' ru patrune chi piglia 'ru vinu!
Sientu nu strusciu 'a ru tavulatu:
e' 'ra patruna chi spica re supersate!
Minteti sa cammisa e falla lestu;
appiccia sa cannila e fammi lusctru.
A 'ru parasaccu li duolu 're gamme,
falla priestu e nun tardare ,
'ca la sctrina m'ha de fare
e nun minne vaju de 'ccani
si la sctrina nun mi fai!

Canta 'ru gaddru e scuotula 're pinne
vi lassu a bona sira e jamuninne !!!

(Ovviamente al posto dei puntini bisogna sostituire i nomi dei componenti della famiglia per la quale si stava cantando la strina).
A questo punto si apriva la porta e il padrone di casa offriva alla compagnia vino, 'cuddrurieddri, dolciumi, e quant'altro.

A cura di Franca Gambaro




Presentiamo pure un'antica nenia tramandata per tradizione orale che veniva cantata al suono delle zampogne. E' il racconto di un pastore che descrive le meraviglie della notte di Natale a Gianpietru: il pastore dormiente la cui statuina si ritrova in tutti i nostri presepi. E' stata raccolta da Ada Trotta.

A Gianpietru

Caru Gianpietru, ti la stai scialannu,
a su bellu lucise stiennicchijatu,
pocu ti curi e nente vue sapire
de su mare de guaji c'haiu passatu.

Stanotte è stata tanta luminusa
chi li turnisi cce putie cuntare.
La luna quantu n'aira graziusa
e ru cielu de stiddri mbrasticatu.

E ra puddrara cumparia famusa
vurria chi ti ci avisse ben ritruvatu.
Tu Culangelu miu, Dio ti perduni,
chi volisti restare a su pagliaru.

Chi volisti restare a su pagliaru
a fare suonni chijni a ri buccuni.
Tu si venie ccu mie ppe chir'ervara
a guardare le piecure stanotte,

mangiave, scialeria ,squazzave mparu,
autru ca ti mangiave le ricotte.
Dugnu nu fishcu e stisi na currera,
satu li fuossi e re traverse nette:

dui ursi ccuri vui viju venire,
mpasimai, ntisicai cumu nu vette.
Dugnu nu fishcu ppe si frischi cupi,
si viju ncunu cane cumparire.

Si viju ncunu cane cumparire
tutti si diventaru surdi e muti.
M'addugnu de la mandra ppe vidire
li lupi ci hannu fattu guardianu.

Li lupi ci hannu fattu guardianu,
s'hannu mangiatu propriu li vitieddri.
M'addugnu de la mandra ppe vidire
le piecure su sarve ccu re niglie.

Vidie chiru Bumminu stralucia
quann'era mbrazza de la mamma sua.
Sentie sonare ccu ra ribicchina
e ri strammuosci currianu a migliara.

Chi ci la fani e chi na mbilicata,
io li portai na dastra e na sciungata.
Tu Culangilu miu, venecce ancora
si vue scurtare ppe chiri viali

Vatinne timpe timpe de drra ffore,
dannu nun patiria ppe l'animali.
A ra muntagna nun ci ha cchjiu banniti,
nu parmu d'erva ppe tutti li prati.

Tutti li fuossi ne sunn'apparati
de pittule, cuddrurieddri e vucceddrati.





micio intr'a jazza Questa 'Rumanza' è stata trascritta da Ada Trotta (mia nonna), oggi quasi ottantenne. Gliela raccontava sua nonna,Giuseppina Cesario (1878-1963) , che la conosceva già da bambina, quindi negli anni ottanta del secolo scorso.



‘A rumanza da Cummari Gatta Na vota c’era na gatta. Stava sempre dispiaciuta, ma nu juornu s’è misa supra ‘na finestra e s’allisciava tutta quanta.
- Miau, miau...
Quantu è passatu nu ciucciu; l’ha guardata e l’ha dittu:
- Chi d’hai Cummari Gatta ca t’allicchi?
- Haiu ca mi vuogliu maritare!
- E mi vue a mie ?
- Fammi vi cchi vuce tieni?
- Iaahh, iaahh... - fice ru ciucciu.
- Passa avanti ch’un ti vuogliu, ca cu su ragliu unmi fa dorme a notte
U secunnu iuornu, a gatta sempe a ra finestra, è passatu nu cane. L’ha guardata e l’ha dittu:
- Chi d’hai Cummari Gatta ca t’allicchi?
- Haiu ca mi vuogliu maritare!
- E mi vue a mie?
- E fammi vi chi vuce tieni ?
- Bau, bau...
- Mamma mia, passa avanti ch'un ti vuogliu, passa avanti ch' un ti vuogliu, ca cu s’abbaiu un mi fa dorme a notte.
U terzu iuornu, a gatta sempe a ra finestra, è passatu nu suricicchiu e l’ha addimmannata:
- Chi d’hai Cummari Gatta ca t’allicchi?
- Haiu ca mi vuogliu maritare!
- E mi vue a mie?
- E fammi vi chi vuce tieni ?
- Ziu ziu,ziu! - ha rispusu ‘u suricicchiu.
- Saglie supra ca ti vuogliu , saglie supraca ti vuoliu, ca sa vuce tua mi piace!
‘A Cummari Gatta e ru Suricicchiu su spusati ed stavanubuoni. A duminica a Cummari Gatta è juta ad accattare na picca carne minuta e l’ha misa a vuddre ed ha dittu a ru maritu:
- Ca io vaju a ra Missa 'u Carmine. Tu u d’azare u cuvierchiju ca ti pue vrusciare! .
U suricicchiu ha azatu u cuvierchiju , u fumu l’ha ncecatu, a capu l’ha rotatu ed è cadutu ntru caccavieddru. Quannu è ricota, a Cummari Gatta chiamava ru maritu, ma nurispunnia nuddru. E’ juta a ru fuocu, ha vistu u caccavieddru scuverchijatu ed ha capitu tuttu. Ha cuminciatu a ciangne e a grida':
- Maritieddru miu, chi fine brutta!
pue ha pigliatu u caccavieddru e l’ha iettatu da finestra.

A cura di Ada Trotta

La tradizione orale quasi mai è univoca. Proponiamo un finale alternativo:
A duminica a Cummari Gatta è juta ara missa ad accattare na picca carne e l’ha misa a vuddre ed ha dittu a ru maritu:
- Ca iu vaju ara Missa ‘u Carmine. M’arricummannu, ogne tantu ricordati de riminiare a carne intr’u caccavieddru!
U suricicchiu ha azatu u cuvierchiju , u fumu l’ha ncecatu, a capu l’ha rotatu ed è cadutu intr'u caccavieddru. Quannu è ricota a Cummari Gatta è juta a ru fuocu, ha vistu u caccavieddru scuverchijatu ed ha capitu tuttu. Ha cuminciatu a ciange e a gridà:
- Maritieddru miu, chi fine brutta!
pue ha pigliatu ‘u suricicchiu e s’ha mangiatu a nu vuccune.





‘A rumanza de Viola
Na vota c’eranu tri suoru: Maria, Teresa e Viola. Maria tessia, Teresa filava e Viola cusia. Eranu assai belle e tutti ‘e guardavanu ncantati. -Cumu ti chiami, bbeddra quatrara?
-Viola, ppe servire!
U principe a guardava e li cantava:
- E mi cuse, e mi cuse ru core, viva a Viola, viva a Viola!
U iuornu appriessu , ara fineshtra c’era Maria chi tessia. E’ passatu u figliu du Re ed ha addimmannatu:
-Cumu ti chiami, bbeddra quatrara?
-Maria!
- E mi tesse, e mi tesse ru core, viva a Viola, viva a Viola!
U terzu iuornu ara fineshctra c’era Teresa chi filava. E’ passatu u figliu du re e l’ha dittu:
-Cumu ti chiami?
-Teresa.
- E mi fila, e mi fila ru core, viva a Viola, viva a Viola!
- Oh,oh - ha dittu Maria, ch’era ra cchjiù granne - Chissu un ni lassa n’pace!
-Mo va piglia l’acqua ara funtana - ha dittu a Viola, e vieni priestu!
Ma u figliu du Re l’ha d’acchiappata , l’ha misa intra ‘a carrozza e l’ha purtata luntanu, a ra casa da mamma, ch’era na Strega.
Durante u viaggiu l’ha datu tanti belli cunsigli, cumu s’avia de cumpurtare cu ra Strega e ca avia de dire sempe si a tuttu e in tuttu. A Strega era cuntenta. A sira doppu ha dittu a Viola:
-Dumane matinu io partu priestu: vaju truovu na mia sorella chi sta male. tu ha de fare a vucata ( lavare i panni con la lisciva ) ed haiu de truvare tutti i panni lavati, asciutti e stirati.
- Si, si - ha rispusu Viola, u bbi dati pensieru.
U iuornu appriessu Viola pensannu a chiru gran lavuru s’è misa a chjiange. Ma è arrivatu u Principinu e l’ha dittu:
- Cittu, cittu! Ca ce pienzu iu.
Jettanu tutti chiri panni luordi ntru iume chi curria de sutt’u barcune e a ri mumenti su arrivati intra nietti e stirati. Viola era meravigliata, ma era cuntenta e rirìa.Quannu è ricota a Strega ha dittu:
-Beh, è tuttu a posto, ma chissa unn’è farina du saccu tuu; è farina du saccu ‘e figlumma.
- Bhè! iu u ru canusciu - ha rispusu Viola.
Doppu na simana a Strega è partuta torna ed ha lassatu a Viola n’atru cummannu. Avia d’annettare nu tumminu de granu, macinare e fare u pane ca a sira vulia truvare a pitta cauda.
Cumu a prima vota, u Principe è arrivatu torna, ha cunsulatu a Viola, ha iettatu u granu n’terra e l’aceddruzzi l’hannu annettatu. Pue l’ha jettatu sutt’u barcune ca c’era ru mulinu e, a ri mumenti, è ricota a farina sula. L’hannu mpastata, l’hau misa a ru furnu e ru pane è statu prontu lestu lestu. A Strega è arrivata ed ha sentuta l’adduru da pitta cauda ed ha dittu a Viola:
-A pitta è pronta , ma chissa unn’è farina du saccu tuu, ch’è farina du saccu de figliumma.
- Bhè! iu u ru canusciu su figliu, bhè!
Doppu natra simana, Viola ha d’avutu n’atru ordine: avia de lavare tutte e cuverte e ri matarazzi du liettu e l’avia de inchjie de pinne d’acieddri.
Cumu l’atre vote u Principe è bbenutu all’aiutà. Haanu iettatu tutti i panni ntru jume e su bbenuti subitu lavati ed asciutti. Pue Viola e ru Principe hannu chiamatu:
-Aceddruzzi miji, venitivi scuotulati e jativinne a ra nuda; aceddruzzi, venitivi scuotulati e jativinne culinuli!
E tutti l’aceddruzzi arrivavanu , lassavanu e pinnuzze e sinne jianu nudi. I matarazzi suli si su chjini cu chire pinne e ru liettu fu fattu e prontu.
A strega s’è meravigliata ed era sicura ch’avia fattu tuttu u figliu. Doppu na simana ha dittu a Viola:
-Mo va tu ara casa de suorma e fatti dare i Suoni e ri Canti .
Viola è juta ciangiennu ma subitu è arrivatu u Principe chi l’ha spiegatu:
-Tu truovi nu jume chi un ti fa passare. Ce jetti sa petra ‘e sapune e passi. Pue truovi dui rasuli chi ti vuolu rasuliare; ce jetti sa mola e passi. Pue truovi due cani arraggiati ca ti vuolu muzzicare: ce jetti sa pitta e passi.
Arrivi a ra casa de zia chi ti duna i Suoni e ri canti ; ti li pigli e fuji, ma t’arriccummannu d’un rape a shcatuliddra . Viola ha fattu tuttu cumu si deve. Cu ra shcatuliddra è fujuta ma a strega s’è misa a gridare:
-Cani, mangiati a chissa!
-Noni, ca quannu è passata n’ha datu na pitta!
-Rasuli, rasuliati a chissa!
-Noni, ca quannu è passata n’ha datu na mola!
-Jume mmiati a chissa!
-Noni, ca quannu è passata m’ha datu na petr’e sapune!
Viola, passati i pericoli, era tutta cuntenta e unn’ha saputu resiste. Ha rapiertu a shcatuliddra ed i Suoni e ri Canti su fujuti e tanti diavuliddri zumpavanu, cantavanu e ballavanu de ca e de ddrà. Viola si disperava tutta ma un sapja cum’avia de fare. Puru sa vota è arrivatu u Principe ca ha ricuotu i Suoni e ri Canti e l’ha chiusi torna int’a shcatuliddra. Viola s’è ricota e l’ha portata ara strega.
U juornu dopu ha appicciatu u furnu ppe brusciare a Viola e li dicia:
-Minteti supa a pala e va vide si u furnu è caudu.
E Viola:
- Iu un mi ce sacciu minte supa a pala. Fammi vi cumu si fa, ca pue io vaju.
A strega l’ha criduta, s’è misa supa a pala e stava ppe dire - Accussì ti c’ade minte... - ma Viola è stata cchjiù sperta e l’ha mburnata para para e ha chiusu u furnu.
Quannu u Principe è arrivatu ha trovatu a Viola libera da strega e finalmente si l’ha spusata.
Pampina larga e pampina shctritta , cunta la tua ca la mia è ditta.

A cura di Ada Trotta


Ritorna a San Fili - Il Folklore