Enzo Romano
|
|
-
Sùsiti, figghju miu, ch’è-cquasi l’arba.
-
Talè, râ serra s’affacciàu a puddara...
-
U tièmpu arrifriscau c’a-ccuòmu vìu
-
suprõ luanti
si utau a muddura...
-
Si metti a-ttramuntana, a-cquantu
pari.
-
A strata è-llonga e-ttinta,
è-bbiritati,
-
però tu si-ccarusu e cci a po
fari...
-
Nnâ to sacchina cc’è na nfigghjulata:
-
mi vinni nica, ma ti po abbastari;
-
u pani è-mmiènzu - chissu sulu, avìa
-;
-
l’acqua, pi strata, crìu c’a po
truari.
-
Si-bbiri mpirimièntu, via via,
-
nun ti firmari, nun t’abbarruiri;
-
rî mmiriusi, pàssici luntanu;
-
s’attruòvi amici, pòrtili cu-ttìa:
-
ascùtimi, figghjuzzu, n t’u scurdari!...
-
e ora va cu Ddiu, nun ti utari:
-
parti... e-llàssilu chjanciri u me
cori!
-
-
A puddara: denominazione delle sette stelle che formano
le Pleiadi; sorge poco prima dell’alba.
-
U luanti: il levante, l’oriente.
-
Nfigghjulata: frittata fatta con uova sbattute insieme a
formaggio grattugiato e aromi naturali, arrotolata a forma di
omelette.
|
|