puglia
puglia

pugliail libro con le piu' gustose ricette della checine de nononne
puglia
pugliascegli il tuo tavolo on-line
puglia
pugliaselezionate per voi dal nostro chef
puglia
pugliala nostra webcam sempre accesa tra i tavoli
puglia
pugliascarica gratis gli screen-savers sulla Puglia
puglia
pugliail vino di Puglia DOC a portata di dito
puglia
puglial'oro di Puglia sulla tua tavola
puglia
pugliaacquista un prodotto tradizionale pugliese
puglia
pugliala tradizione di puglia
puglia
puglia
pugliadolci di puglia per il tuo palato
puglia
puglia ristorante e vendita on-line di prodotti tipici pugliesi ristorante via De Nicolo' 33-35, Bari tutto quello che volete sapere sui nostri prodotti vino, olio, sottoli, taralli, libri di cucina pugliese come acquistare on-line le specialita' pugliesi GRATIS: suggerimenti, forum di discussione, sondaggi, scambio di ricette ed idee da tutto il mondo
puglia
puglia puglia
versione italiana  'ndialett barise  versión española   english version
puglia
Pag. 1 - 2 - 3
"Sande Necole neste"

Novecennd'anne avonne passate
ca Sanda Necole ace arrevate
pe mmare a chessa bedda bBare
e a tutte quande nù nge pare

come ca aiiere pròbrete ié state
cusse fatte c'ave nfìgandate
le bbuene crestiane de tutt'u munne
pe quand'è larghe, quand'è tunne.

Chedda dì du mese de ma asce
tutte stèvene chendend'e ambasce
a le settane e a le screfutte
e bBare vecchie, le bedd'e le brutte,

mbacc'e a le fernacedde a checenà
le ccose bbone pe la sere da mangià,
acquanne senderne ca ddà veneve
chedda caravelle ca già teneve

jind'a na cascetedde astepate
l'òssere du Sande arrenomate.
L'èmene neste, tutt'asseduate,
a la fatiche stèvene mbegnate

(le vettare affa vutt'e galette;
le scapare a menze sole mette;
a strecà vequate le lavannare;

a mbaglià le funne le seggeare;

a mbernà pan'e fecazze le fernare;
a tagghià salsizze le fremaggeare;
a spedecà le tuppe le capere;
u petrolie a preparà pe la sere).

Come senderne u liete evende
da le cambane de chies'e chemmende
e do castiidde tromb'e tammerriidde
ca remore facèvene buenariidde,

p'a ttand'e ttande velè annunzià
la uascezze ca steve pe capetà,
tutte allerte e che emozione
da le casere che ttanda passione

s'ammenorme abbasc'a la marine
pe vedè chidd'ossere da vicine.
Da le stratuecchuie e da la chiazze
tutte assèrene grasse e mazze;

da dret'a la strate de le Chersiune
a Sande Piite non remanì nesciune;
da sott'a l'arche vasce e cialde
e da la Meravigghie pure cudd'alde;

de Sanda Varve da mmenz'o larghe
cì svelde, alde che la pelarghe,
tutte accherrèrene p'anerà
Sanda Necole ca steve pìarrevà.

Na bella scernate jieve chedde
chiene de sole sop'a bBare bedde;
u mmare jieve lisce com'o uegghie
e aderave a megghie a megghie

cu uaddore de le rizze pennite,
de l'alisce d'argiinde saporite;
u ciiele pareve d'ore lescende
sop'a tutte chedda devota ggende

ca mmane pertave frunze d'auì
pe segne de priisce e d'armenì;
sop'o tutt'e bitte le uagnedde
fiure d'aminue pe farse bedde.

Le piccinine a mman'a mmane
che le nononne e che l'attane.
Le pecceuedde bboin'e berefatte
l'ecchie attuarne e l'andrasatte

ammenaveve pe fars'acchiamendè
ca d'amore stèvene a rusperà
pe le megghie giovane test'e naziste
ca scèvene drete liete o triste.

Sop'o muele tutte se revoldorne
pe vedè la caravelle de retore
doppe chedda gloriose ambrese
de le sessantadù marenare barese

ca che devozion'e ttande coraggi
avèvene fatte u lenghe viagge
pe scì fingh'a Myre p'arrebbà
l'òssere du Sande ch'avev'addevendà

de bBare e du munne u patrone
pe l'amore de uagnedd'e uagnune.
Le marenare che le varchecedde,
ca pizzecàvene sott'a le stedde,

pulpe, secce, vop'e gheggeniidde
pìacchenzà cu suche le vremeciidde,
scerne ngondre a chidde paranze
chiine d'amore e de granne spiranze.

De San Gorge a le paragge
arrevate le marenare gagge,
sop'a na lange bell'asseduate
la cascetedde fu assestemate.

A forze de riime sembe vuanne
se ndrizzòrne da chessa vanne
addò bBare de tanne se stenneve
sop'o mmare belle ca non teneve

angore u Lungomare, le strate
tutte quande belle alluminate.
Atturn'o muele dope arrevate
sbarcorne tutte rallegrate

ca jieve fernute chedd'avvendure
che bbona sorte e tutte secure
ca Sande Necole aveve protette
u viagge ca jieve fernute perfette.

Pe tutte le dì de la traversate
che coragge da chidde affrondate,
l'Angeue de ngiiele avevevne uardate
addò u Sande veveva pertate.

Arcàngele, Serafin'e Cgerubine,
a la caravelle sembe vivine,
per protegge da le triste tembeste
o da le benazze ca rende meste,

arrevate a bBare e mò vedute
ca u viagge jieve fernute
senza uà e serie accidente
se ne stèvene a scì chendende.

Pezzinghe 'o ciiele tanne arrevò
n'addore ca chidd'Angeue affermò.
Velèvene sapè ceccose mà jieve
cudd'addore bbuene ca se sendeve.

Trasèrene jiand'a le stratuecchie
E jind'a le chiazze de bBare Vecchie;
'o queste de le settane tutte quande
acchiorne ca da ddà asseve u mgande

ca l'Angeue pure ngiiele pigghiave:
jieve u ragù barese ca aderave.
Da tanne l'Angeue pe venì ad acchià
Sanda Necole petèvene semà

cudd'addore e a bBare stèvene
e de la strate secure jievène.
Mò 'o Paravise capì se poteve
ca u Sande a bbone mane steve

acsì Sanda Necole ddà lassorne
e le barise su pigghiorne.
Da sop'o muele e da la rive
chedda fodde gredave"Evvive!"

E acchemenzorne tutte a candà
a Sanda Necole arrevate già:
"Sanda Necole vene pe mmare,
vene a nù baris'e marenare!"

E senàvene tammur'e fresckette,
zinn'e zinne e tande trombette.
Le varchecedde, atturn'atturne
tutte nzertate, pareve nu furne

sott'a le fiiste du Natale Sande
chiine de tiedde che dulge tande.
Cì candave, cì gredave, cì chiangeve
ma u prisce tutte le ccore agneve.

Nanda nande steve l'Abate Elì
Che prìvet'e muènece nghembagnì.
Po' le congreghe che le stannarie
Ca vendesciàvene sott'a chedd'arie.

La cascetedde fu acchegghiute
Che l'onore 'o Sande dovute
Mmenz'a l'armiiere che lang'e spate,
natàbele c'autorità acchecchiate.

Tutte nziieme mbregessione
Ca deve a tutte commozione
S'abbiorne pe chidde stratuecchie
Strett'e terciute de bBare Vecchie.

Da le logge chevert'e tapete,
torce mmane a cì sceve drete;
nnande la banne de le chiacune
facente cazzecummere le uagnune.

Da la meragghie sott'o fortine
Chidd'ossere da Sande Sabbine
(ca de bBare jieve tanne u Patrone)
avute la Sanda benedizione,

a la chiese de Sande Gregarie-
pe mannà le crestiane nglorie-
fùrene pertate a lassate ddà
pe falle da la oblazione annerà.

Remaneve mò eccome penzà
A na casa so 'o Sande dà,
c'aveva jiesse na ccosa degne
du Sande e de bBare u segne.

Senza fa tande jire e jiore,
sùbete mbrime s'accherdorne
de nnalzà nu bedde monumende
ngann'a mare pe ffa a tutte ndende

ca Sanda Necole, da cusse mare,
aveva protegge u munne e bBare
e sott'o mande Su aveva mette
baris'e giargianise che rispette.

Novecin'anne so già passate
da chedda dì ca ve so chendate
sope sope come pozzeche ji
ca nonn'esisteve a chidde dì.

Sanda Necole da la casa So
tutt'u munne protegge mò
e grazzie fasce ttand'e ttande
a le barise e a cì sta distande.

E le barise nge avonne fatte
na ccase addavere berafatte
na Basiliche, ce meraviglie,
ca u ccore de la ggende pigghie,

ca che devozione mbellegrinagge
vènene a bBare a ffa u viagge
da le tiiembe de Pier L'Aremita
ca chiamò tutte e facì u mbiite

a le uerriiere de le Crosciate
de chemmatte e fa a mazzate
pe sebbulgre de Criste libberà
pu bbene de tutta l'umanità.

Sanda Necole da la casa so
a l'Oriente acchiamende mò,
cudd'Oriende addò Jidde nascì
e u amore su fasce sendì

a chedda terre assà sfortunate
da tutte malridotte, massacrate
tra uerre e mbame rivoluzione
addò ogneddì spare u cannone.

E Sanda Necole ava protegge,
ava ddà a tutte pasc'e legge
eccome protegge chessa bBare
daddò le male tutte schembare

e fasce disce a nù barise,
acquannel'alde stonane mbise,
ca capetè non potè mà a nù
ca Sanda Necole tenime de chiù

ca nge aiute e nge protegge
da tutte le male e sorregge.
E a cì disce, mesce, ca u Sande
Sule de le frastiiere iè amande

ji nge respònneche a mode mì:
ca chesse iè pròbrete na bescì:
Sanda Necole jieve giargianise
e pecchesse tutte nù barise

sime pe Jidde com'a frastiiere;
ma bbene vole iosce com'aiiere.
Pe Sanda Necole non ng'è differenze
fra la ggende de come la penze;

sì le frastiiere ca le barise
jind'o core Su stonn'appise
e a tutte eguale le grazie So
mbloresce da Ddì pe chidde de ddò.

Ne le novecind'anne già passate
BBare neste iè assà cangiate.
Da nu paisotte de picche crestiane
de chezzale, marenare, artigiane,

che strate strett'e picche mercante
mò iè na metropoli elegande
ammediate da ttand'e ttande
percè pe tutte jiè nu vere ngande.

Chiene de prefessur'e avvecate
che ggende fine e altolocate,
che ttand'e ttande professioniste
che nzist'e bbbrave bbuen'artiste,

che dritte critt'e llarghje strate
addò avonne state frabecate
ttande palazze e magazzine
tutte belle, elegand'e ffine.

Da le viotte che sciarett'e traine,
mmenz'a le màghene mò se camine.
U sparagne prime sott'a la chianghe
Mò le megliune vonn'a le bbanghe.

Prime se sceve jind'a le candine
mò a le ristorande chiù sopraffine,
bBare ave fatte tande progresse
ma Sande Necole iè sembe u stesse.

De le pilligriine la devozione
nonn'è cangiate a nesciuna occasione.
Pure iosce da le paiise lendane
vènene a prigà scengenne le mane.

De Sande Necole tutte s'è ditte:
scritture, poete avonne scritte
la vite, le meraggue, la sandità.
E ji poveriidde ce pòzzeche ffà?

Che chisse quatte schecchiate verse
fàzzeche preghiere forse deverse:
"Sanda Necole, Tu ca u puete ffà
aiute pure iosce chessa città.

Falla tenè com'a na volde pelite,
liive da le pòlidece certe predite;
fa che le uagnune pòdene acchià
la fatiche e le vizzie lassà;

liive le piccinine da la strate,
fa ca sparèscene le drogate,
mitt'a le ccore bbuene sendemende,
aiute sì galandome ca malamente;

fa spiccià tutte le uerre mbame
ca portene disgrazie, malatì, fame;
mitte jind'a le toste cape noste
u gedizzie p'accapì ca nudde goste

chembertarse none da galiot'e malzionande
ma da bbuene crestiane tutte quande.
So cercate le grazie ca peteve?
Piienzece Tu ca sa ceccose veleve.

Fa ca pe novecind'anne angore
Mù barise petime avè l'onore
De ghedè de la protezione Tò
Come l'avime ghedute fingh'a mmò".

Giovanni Panza



puglia puglia
i nostri indirizzi e-mail
puglia ristorante e vendita on-line di prodotti tipici pugliesi ristorante via De Nicolo' 33-35, Bari tutto quello che volete sapere sui nostri prodotti vino, olio, sottoli, taralli, libri di cucina pugliese come acquistare on-line le specialita' pugliesi GRATIS: suggerimenti, forum di discussione, sondaggi, scambio di ricette ed idee da tutto il mondo